04. May 2012 · 2 comments · Categories: ganduri, tech · Tags: , ,

In urma cu putin timp, Google a lansat Google Drive, un produs asupra caruia s-au facut multe speculatii inca de acum 2-3 ani. Bineinteles ca m-am inscris de indata ce a fost posibil :) A trebuit sa astept cam doua zile pentru activarea serviciului, insa intr-un final am avut acces si l-am putut testa. Prima impresie: un serviciu facut pe genunchi ce a fost lansat in mare graba.

Pozitive

  1. Spatiul oferit. Cea mai importanta caracteristica a Google Drive din punctul de vedere al utilizatorului final este spatiul pus la dispozitie. Aici cred ca cei de la Google au ales corect, cei 5G “la liber” fiind un punct de start deosebit de generos.
  2. Disponibilitatea multi platforma. In momentul lansarii, Google Drive poate fi utilizat pe Windows, MacOSX, Android. Si in curand o sa fie disponibil si pe iOS.

Negative

  1. Interfata web. Stilul recent adoptat de Google (pe care il aplica la orice aplicatie fac), duce si aici la probleme crunte de vizibilitate si intelegere a interfetei, fiind nevoie de multe ori de dus mouse-ul peste anumite elemente ale interfetei, pentru a afla din message tips ce anume ar trebui sa se intample.
  2. Partajare prea complexa. Partajarea unui fisier din Google Drive este o adevarata aventura. Marcarea unui fisier (sau director) pentru share pe web necesitand prea multe operatii. Presupunand ca ai reusit sa gasesti metoda prin care sa partajezi un fisier, pentru a anunta prin mail ceilalti utilizatori este nevoie sa te iesi din dialogul de share si sa cauti un alt dialog, “email collaborators”. Probabil era prea dificila adaugarea unui radio/checkbox “also, notify the above users”.
  3. Link-uri de share inutile. Pentru cei care sa gandesc ca vor pune documente pe Google Drive si apoi vor trimite link-urile pe ym/mail/etc, urmand ca destinatarii sa poata descarca fisierele asociate le pot spune ca ii asteapta o surpriza. Implicit, link-urile generate de Google Drive sunt pentru web view. Mai precis, destinatarul cand da click pe link, ajunge intr-o pagina in care eventual se face si un view al fisierului si abia de acolo poate opta pentru “download”. Imaginati-va ce inseamna pentru Firefox o randare web a unui fisier text de 40MB >:)
  4. Upload incomplet. Dialogul de upload al unui fisier in Google Drive (pentru directoare e nevoie de instalarea unei aplicatii) nu contine o informatie pe cat de elementara pe atat de utila: viteza de upload si ETA. Prin urmare, n-ai nici cea mai vaga idee “cu cat merge”. Aceeasi problema o are si aplicatia standalone, prin urmare cred ca e omisiune voita a acestei informatii.
  5. Izolarea. Cea mai mare problema a Google Drive (IMHO) este canu se integreaza cu nimic (asa zisa integrare cu Google Docs nu este integrare, Google Docs fiind practic construit peste Google Drive). Ma asteptam ca din gmail sa pot trimite un mail la care sa atasez un fisier sau un director. Sau sa pot importa in Picasa poze dintr-un director aflat pe Google Drive. Sau sa pot salva atasamente din mail in Google Drive. Sau … you name it. Sunt multe lucruri faine care se puteau face.

Concluzii

Una peste alta eu imi mentin afirmatia ca Google Drive a fost facut si lansat in graba iar lipsa integrarii cu GMail este un mare mare minus. Sunt convins ca in timp Google va lucra si pe partea de integrare cu GMail si lucrurile vor fi ok, insa pentru asta trebuie sa avem rabdare si incredere in ei. Si nu stiu cati dintre noi sunt dispusi sa faca asta.

Daca tot am masina de mai bine de 2 ani si 68k km, cred ca sunt in masura sa povestesc un pic despre ea :)  Masina este varianta de echipare SOL (cea mai de sus de la Corolla), la care am ales un motor diesel de 2l (D4d, 128HP, 300NM) si la care am mai adaugat senzori de parcare, bandouri de protectie laterale, aparatori de noroi (fata si spate), alarma si antifurt la roti. In total a costat ~ 21k EUR (in conditiile in care am avut si 500EUR reducere).

Toyota Corolla sedan, este in principiu o masina de clasa “consumer” ce concureaza direct cu Skoda Octavia, VW Jetta, Ford Focus, etc. Primul lucru care este totusi diferit de concurentii sai si poate fi usor observat atunci cand vorbim despre Toyota Corolla sedan, este pretul :) La aceleasi dotari concurenta este cu 1000 – 1500 EUR mai putin. In schimb, la Toyota se castiga mult la termenul de livrare al masinilor, pentru ca se ofera doar 3 nivele de echipare si un set (mic) de optionale, ce pot fi usor implementate de catre dealerul auto. Mie de exemplu, mi-a venit masina in 3 saptamani de la achitarea ei.

Toyota Corolla sedan este cel putin interesanta. Mai ales pentru cineva care vine de pe o masina de conceptie germana (Seat Toledo). Prima data ti se pare ca butoanele si manetele sunt aranjate ciudat. Ca logic si rational este modul in care sunt la grupul VW. Asa este. Insa la Toyota Corolla sedan, ele au un farmec aparte. Sunt cam pe unde ai vrea sa fie insa te fac sa …. “le fugaresti” un pic.

Am vrut sa optez pentru cutie automata. Aveam eu un pitic (sau mai multi) care-mi tot soptea sa-mi iau cutie automata. Well … piticul a pierdut. Pentru ca pe motorul de 2l nu se poate pune cutie automata. Pentru ca este motorul este prea mare si pe langa motor nu mai incape si animalutul de cutie de viteze in sasiu :) Drept urmare am o cutie manuala, in sase trepte. Si cu mersul inapoi ca la Cielo (cu inel).

Toyota Corolla cu motor diesel de 2l, are 1500Kg. Cu cea mai mare parte a greutatii, pe fata. Pe spate nu mai ramane aproape nimic :) Ceea ce duce in anumite situatii la un disconfort vizibil la viteze mari si curbe. In schimb masina se simte foarte, foarte solida si precisa. Directia asistata este excelenta atat la mersul la drum intins cat si in oras si mai ales in spatii restranse. Practic, poti intoarce volanul cu un singur deget.

Motorul de 2l este excelent pentru masina asta. Are cuplu si viteza suficiente atat pentru momentele cu familia (cand masina este plina) cat si pentru momentele in care vrei sa conduci sportiv. Ofera rezerva de putere suficienta pentru depasiri din scurt pana pe la 160km/h, cand acceleratia devine cam lenesa (160 km/h sunt atinsi la 3k rpm, unde de altfel se cam termina cu cuplul). Cutia de viteze in schimb, este o alta poveste. Eu unul n-am reusit in 2 ani sa-mi dau seama la ce anume nu s-au gandit, cei care au gandit cutia asta. Treapta 1-a e ciudata. Nu are forta suficienta. Nu poti sa pleci brusc de la semafor, pentru ca treapta se termina foaarte repede. Iar daca schimbi in treapta 2-a atunci cand in treapta 1-a ai 3k rpm ajungi la 1400 rpm, ceea ce nu este suficient pentru a continua o demarare in forta. Treapta a 2-a pare ca incearca sa aduca etajarea la normal, normal care il gasesti abia de la treapta 3-a in sus. Abia aici se simte cum trebuie motorul. Si asta continua pana la treapta 5-a (inclusiv). Treapta 6 este pentru croaziera si consum. Consumul poate varia foarte usor de la 4.7% , cat am obtinut “legal”, pana la 6% care se obtine la un mers agresiv. La un drum in care au fost implicate multe autostrazi, consumul mediu a fost de 5.5%.

Comportamentul la drum intins al masinii este excelent. Se aseaza foarte bine pe drum, iar curbele pot fi atacate lejer la viteze maricele datorita cauciucurilor de 16″, care contribuie din plin la stabilitate. Pentru ca nu este o masina mare, numarul comfortabil de persoane este de 4 adulti, 5 fiind cam inghesuiti. Spatiul interior este destul de bine gandit si asezat, eu fiind foarte incantat de capacitatea mare a cotierei, de buzunarul pentru carduri de la sofer si de spatiul pentru acte din plafoniera. Bineinteles, nu sunt atat de mult spatii de depozitat ca la Renault, dar in acelasi timp nici greieri nu locuiesc prin bord >:)

Luminile, desi nu sunt xenon, sunt foarte bune, oferind vizibilitate foarte buna noaptea. Pana acum, sunt foarte fericit sa spun ca inca am becurile originale. Ceea ce nu puteam spune la SEAT, unde se ardeau cel putin 2 becuri pe an. Pe spate am un singur bec pentru mers cu spatele si unul pentru ceata. Initial am crezut ca o sa ma incurce sau ca nu o sa am suficienta lumina la mersul cu spatele, insa acum nici nu mai bag de seama. Restul lampilor cred ca sunt ok (n-am auzit pe nimeni care a mers in spatele meu, sa se planga).

Ce mi-am dorit foarte mult la Toyota Corolla, a fost sistemul automat de inchidere, deschidere, pornire a motorului. Recunosc ca la inceput am fost putin sceptic, pentru ca nu am mai avut niciodata asa ceva. Acum insa, pot sa marturisesc ca este extraordinar de fain. Incepand cu faptul ca ai cheia cu tine pe undeva prin buzunare, si nu este nevoie sa o “bagi” ca sa zic asa, nicaieri, si terminand cu inchiderea masinii folosind butonul de pe manarele portierelor fata. Poate va intrebati ce se intampla cand ramai fara baterie la cheie ? Ei bine … am testat. Nu mi-am schimbat bateria deloc (a cedat dupa 1 an si 10 luni), pana cand nu am ramas fara nici un pic de energie. Atunci cand masina a refuzat sa se mai deschida si la atingere si la apasarea butoanelor de pe telecomanda, am folosit micunealta secreta: cheia din cheie. Adica cheia clasica. Care cheie clasica mi-a declansat bineinteles, alarma. Si bineinteles, era 1 noaptea si eu eram in Cluj, venind de la Viena (dupa un drum de 8 ore) si vrand sa plec spre Iasi. Am aplicat ce am citit in cartea tehnica. Am tinut cheia aproape, aproape de butonul de start, am apasat, si …. a pornit masina ! Si s-a oprit si alarma. Deci se poate porni si cand nu ai baterie la cheie :D

Pana acum au fost in principiu chestii bune. Ce ma scoate din sarite rau rau rau la masina asta, este:

  • rezervorul marca Pegas, de doar 48l, care ajunge pentru maxim 700km
  • portbagajul marca “Sacosa de 1 leu” (450l), in care incap 2 paini si un bax de bere. Si ca sa fie totul la nivel, in portbagaj mai incurca si bratele de care se tine usa de la portbagaj.
  • roata de rezerva, de capacitate micro, nano, pico; care pe langa faptul ca e mica si poti sa mergi cu maxim 80km/h, mai e si urata de nu-ti vine sa iesi cu ea in public.

Ce o sa-mi iau data viitoare ? In momentul de fata, urmatoarele pe lista ar fi Toyota Camry sau un RAV4.

Switch to our mobile site