10. April 2012 · 10 comments · Categories: ganduri, tech · Tags: ,

De multa vreme ma tot gandesc sa scriu un articol despre HomeBank-ul de la ING. Si tot aman. Si pana acum bine am facut. Pentru ca in ultima perioada ING tot introduce multe lucruri noi, care pe mine ma bucura. Cred ca si-au schimbat politica fata de homebank (sau oamenii ce raspund de serviciu) si au inceput sa investeasca serios in produs, pentru ca modificarile sunt multe, rapide si cu impact mare. Daca ne raportam la perioada 2007 – 2010, cand a avut loc doar o schimbare efectiv chinuita de interfata web (si care daca mai aduceti aminte a cedat la prima folosire si a fost nevoie de rollback), atunci putem spune ca HomeBank-ul ING practic se reinventeaza. In bine ;)

Inainte sa ma apuc de povestit tin sa fac doua precizari foarte importante:

  1. Articolul de fata nu este platit si nu a fost scris la recomandarea, cererea sau influenta ING. Acest articol are doar rolul de a prezenta HomeBank-ul asa cum il percep eu.
  2. ING este o banca al carui scop este sa faca profit. Punct. Nu este fundatie, nu este ONG, nu face nimic gratis. Este o companie (sau societate daca vreti) comerciala care vinde servicii si care este platita pentru aceste servicii.

Despre mine si ING. Sunt client ING de prin 2007 (daca imi aduc bine aminte) si folosesc majoritatea produselor de la ei, inclusiv credite. Am carduri de toate felurile si conturi de toate felurile. Chiar daca le folosesc chiar daca nu.

Despre mine si internet banking. Prima mea experienta cu homebank-ul a fost atunci cand eram client BRD. Imi pare rau pentru BRD, insa oricat m-as chinui nu gasesc o exprimare neutra care sa exprime cumva tot ce am de spus despre produsul lor la nivelul lui 2007, astfel incat o sa spun direct: aplicatie la nivelul clasei a 7-a cand se invata bazele LAMP. Cateva minusuri majore: soldurile conturilor erau cu o zi in urma, ordinele de plata erau procesate cu cel putin 12 ore intarziere, functionalitatile conexe erau cvasi-inexistente iar pentru a adauga un cont in online banking trebuia sa mergi la banca si sa completezi un formular ! Probabil ca un astfel de sistem are ca target pensionarii (protectie, socializare, etc). Al doilea produs de tip internet banking am incercat sa-l fac la BCR. Aveam deja cont la ei si activarea serviciului era gratis. Numai ca un functionar de la sucursala din cartier mi-a zis ca: “n-am timp azi de dvs. Veniti maine sau peste cateva zile.. Nu e graba ca oricum dureaza o luna sa activeze serviciului”. WTF ?!

Despre ING::HomeBank. Sunt utilizator al HomeBank-ului de la ING de vreo 5 ani (daca nu ma insel). Dupa cum spuneam, l-am prins de la inceput si m-a prins de la inceput. Ce cred eu despre acest produs/serviciu:

Bune:

1. Arhitectura, design si interfata web:

  • Activarea serviciului este super rapida, pe loc. Pentru faza initiala trebuie sa mergi la banca, unde primesti token-ul. Dupa aceea, nu mai dai pe acolo :)
  • Nu foloseste tehnologii proprietare si nu impune o anumita platforma/aplicatie pentru acces (de ex la Transilvania, la un moment dat homebank-ul nu mergea decat pe Internet Explorer 6.x si doar cu niste certificate dubioase). Homebank-ul poate fi accesat de pe Linux, MacOSX, Windows, iOS, Android, etc. Mai mult, site-ul este optimizat pentru computers, tablete, smartphones;
  • Securitatea este mai mult decat acceptabila, accesul in homebank fiind doar pe conexiune securizata (HTTPS) si doar folosind token-uri, ce genereaza parole temporare;
  • Site-ul este rapid si paginile sunt afisate instantaneu;
  • Interfata web este rapida, simpla si eficienta;
  • Ecranul de start prezinta situatia ta financiara la nivel global, cu conturile grupate pe categorii. Foarte util atunci cand folosesti mai multe produse ale bancii.
  • Soldurile sunt in timp real, indiferent de ora la care le interoghezi. Daca fac o tranzactie online cu cardul si ma uit in 2 (doua) secunde in HomeBank, soldul e actualizat;

2. Operatiuni pe conturi

  • Platile sunt procesate instantaneu si respectand regulile interbancare (maxim 24 de ore intre banci);
  • Poti sa iti deschizi conturi curente, in lei, EUR sau USD sau conturi de economii;
  • Poti sa faci plati in lei sau in valuta, one time, recurente sau la termen, catre orice cont IBAN de oriunde;
  • Poti sa folosesti Direct Debit pentru plata automata a facturilor;
  • Poti salva ordinele de plata folosite mai des;
  • Ai acces la toate tranzactiile pe conturi din ultimul an. Foarte important, ele sunt grupate pe tipuri si se poate cauta in lista dupa cuvinte cheie din elementele tranzactiei (data, cont IBAN, etc) cat si dupa cuvinte din mentiunile din ordinele de plata;
  • Extrasele de cont sunt disponibile incepand cu 3 sau 4 ale lunii in curs, pentru luna precedenta, in format PDF, Excel sau CSV;
  • Orice tranzactie procesata, poate fi descarcata in format PDF (pentru confirmarea platii la destinatie);

3. Credite

  • Poti face rambursare anticipata a creditelor, fara sa completezi hartii. Foarte util atunci cand vrei sa rambursezi o suma relativ mica (ex: 100 de lei ramburs la o rata lunara de 800 de lei).
  • Poti face rambursare in cardul de credit sau in descoperirea de cont (overdraft).

4. Carduri

  • Poti sa aplici pentru un card de debit sau de credit, direct din interfata web. Pentru activarea lui, este totusi nevoie sa mergi la banca.
  • Poti sa iti configurezi cardul (cardurile), in functie de cum ai nevoie. Mai precis:
    • poti sa blochezi cardul din interfata web;
    • poti sa modifici sumele si numarul de tranzactii pe care le poti efectua la bancomatele ING intr-o zi;
    • poti sa modifici sumele si numarul de tranzactii pe care le poti efectua la bancomatele non ING;
    • poti sa modifici sumele si numarul de tranzactii pentru tranzactii online;
    • poti sa modifici sumele si numarul de tranzactii pentru tranzactiile la POS;
    • toate regulile de mai sus, pot fi pana la o anumita data si iti ofera posibilitatea de a securiza suplimentar cardurile (no pos, no internet, etc).

5. Alte servicii/altele

  • Alerte prin SMS. Poti opta pentru primirea de sms-uri atunci cand sunt efectuate tranzactii de cel putin 200 de lei (in sau out);
  • Incarcarea de cartele telefonice din homebank;
  • Generarea automata de documente bancare:
    • Scrisori (necesare pentru departamentul financiar), ce pot sau nu include informatii precum: cont, sold in cont sau in atentia unei instituii;
    • Confirmare inchidere credit;
  • Taxa lunara pentru homebank este decenta, eu platesc in momentul de fata 3 lei/luna.

Rele:

  • Alertele prin SMS sunt nejustificat de scumpe, in conditiile in care average Joe face max 10 tranzactii cu sume mai mari de 200 de lei/luna, ceea ce duce costul unui SMS la 0.4 lei/sms !
  • Nu ai posibilitate de a inchide un cont;
  • Nu exista alerte pe mail (configurabile). Ar trebui sa poti defini anumite reguli care sa declanseze alertarea pe mail. Eu unul citesc mai des mail-urile decat sms-urile :)
  • Nu exista posibilitatea de a genera carduri virtuale de unica folosinta. Acestea ar fi deosebit de utile pentru plati online, non-recurente.

La categoria rele, ar mai fi de adaugat confirmare suplimentara prin SMS pentru tranzactii din homebank ce depasesc anumite valori, insa se pare ca aceasta facilitate este in curs de implementare asa ca o lasam in pace.

Concluzii:

Una peste alta, dupa se vede mai sus ING::HomeBank are o multime de optiuni super utile. Poti sa faci o multime de lucruri interesante si cel mai important, le poti face acasa, in liniste, citind si informandu-te inainte, fara ca personalul bancii sa puna cea mai mica presiune asupra ta. Recitind lista de posibilitati de mai sus, indraznesc sa spun ca homebank-ul ING pare a fi facut special pentru geeks, cu inclinatii spre surubarit si comportament usor (sau mai mult) antisocial, fiind un instrument puternic in viata de zi cu zi. Mai ramane doar ca ING sa publice un API si sa apara un modul pe CPAN >:)

09. April 2012 · 3 comments · Categories: ganduri, tech · Tags:

Eu sunt o persoana care foloseste mail-ul intensiv. Astazi am realizat (constient) ceva foarte important: cea mai mare parte din activitatea mea profesionala (@work & @private) se desfasoara prin intermediul email-ului. Pe mail primesc rapoarte, alerte, notificari, invitatii, etc. Din liste de mail (ca punct de pornire) aflu ce se mai intampla prin lume. Pe mail trimit la randul meu documente, pe mail initiez discutii si tot pe mail stabilesc detaliile intalnirilor sau ale proiectelor. Pe mail am toate contactele si numerele de telefon ale persoanelor cu care comunic cel mai des. Pe mail am documentele de la ultimele proiecte in care am fost parte. Pe mail am cam tot :) Si cred ca in aceeasi situatie este toata “breasla” ;)

Cred ca nu mai are rost sa mentionez ca din cauza numarului mare de gadget-uri pe care le folosesc (statie de lucru, laptop, telefon, tableta, etc), este imposibil sa folosesc un singur client de email si prin urmare imi este imposibil sa am la un moment dat ordine in mail-uri, contacte, notes, etc. Noroc ca Thunderbird-ul este disponibil pe Windows, Linux si MacOSX, iar MacBook Air-ul este super portabil :) Despre cum ar trebui sa arate aplicatia mea ideala de mail, intr-un alt episod.

Eu unul m-am tot intrebat cum arata un raport pe care Facebook l-ar trimite catre politie, procuratura sau mai stiu eu ce alta institutie a statului are musai ceva de aflat despre mine. Ei bine, cumva, cei de la ‘The Boston Phoenix” au reusit sa “produca” un raport oficial al Facebook catre Politie (link).

M-am uitat pe raport, curios nevoie mare. Asa cum era de asteptat, sunt datele personale ale persoanei in cauza, impreuna cu toate informatiile furnizate de aceasta catre Facebook (adresa postala, adrese de mail) precum si lista completa de prieteni si de fotografii personale. Surprinzator este ca din raport fac parte si pozele in care persoana a fost “taguita” de catre terti, poze care nu ii apartin. Bineinteles, raportul contine jurnalele cu cererile http, in format standard.

Surprinzator, eu nu am vazut in raport nici o analiza “sociala” a persoanei (si ma indoiesc ca Facebook nu face analiza complete si complexe a fiecarui utilizator in parte). Pe de alta parte, in cererea oficiala a autoritatilor nu este mentionata nici un fel de analiza pentru ca legal nu au cum sa stie ce face Facebook cu datele utilizatorilor.

Am un telefon cu specificatii tehnice peste media jucariilor comercializate in tara, ce ruleaza Android 2.3.5 si are toate update-urile la zi. La un moment dat, aveam nevoie sa accesez rapid un document stocat pe google docs. Prima problema: Google Docs nu este instalat implicit. Am incercat sa privesc partea plina a paharului si sa ma gandesc ca asta poate fi un atuu pentru firmele care vand telefoanele, pentru ca au mai multa libertate in a include doar acele aplicatii pe care le considera utile. Am intrat rapid in Google Play si am dat install la google docs, versiunea oficiala de la Google. La prima rulare a aplicatiei, am primit un crash mare si frumos (not), si un mesaj foarte prietenos: “The application Docs (process com.google.android.apps.docs) has stopped unexpectedly. Please try again”. La prima rulare. Si n-am facut nimic aberant, nu l-am stresat, nu l-am pus sa faca genoflexiuni sau flotari sau 3 ture de stadion. Si pentru asta mi-ar fi placut ca macar sa porneasca :-S

Concluzii:

  1. Blu’ (nu’l stiti, dar el il stiu), avea dreptate cand zicea la un moment dat ca google trebuie sa treaca de la stadiul la care cumpara produse si servicii noi si le tranteste pur si simplu in gramada, fara logica, sens si mai ales fara se le integreze cu celelalte. Discutia asta o aveam in urma cu multi ani. Si e la fel de actuala acum ca si atunci.
  2. Pe masura ce timpul trece, produsele de la Apple incep sa nu mai para chiar atat de scumpe. Mai ales atata timp cat fac un lucru elementar: functioneaza !
19. March 2012 · Write a comment · Categories: security, tech · Tags: ,

In urma cu o saptamana citeam aici despre ideea unui omulet de a folosi codurile QR pentru a demonstra un nou vector de atac asupra telefoanelor mobile. Nu o sa insist asupra detaliilor tehnice pe care le gasiti oricum in articol. As vrea sa subliniez insa modalitatea de atac. Este absolut geniala. Este un mijloc de transmitere a informatiei ce poate fi citit numai cu ajutorul unui smartphone (sau tablea). Este din start un avantaj enorm pentru cineva rau intentionat. Are cat se poate de multe detalii despre platforma hardware a tintei. Si cu putina documentare, poate construi un numitor comun si pentru partea de software. Mai mult. Persoanele tehnice (geeks) n-au cum sa-si dea seama ce e in spatele codurilor QR inainte ca acestea sa fie interpretate de catre smarphone. Poti sa fii cat de geek vrei, esti la fel de vulnerabil. Bine ati venit intr-o noua era >:)

15. March 2012 · Write a comment · Categories: tech · Tags: , ,

E veche stirea. De ceva timp folosesc MacOSX ca sistem de operare principal @work . In treacat fie spus, daca n-ar fi atat de scumpe jucariile astea as inlocui si computerele de acasa, actualmente dell-uri, cu i* . Dar sa revenim.

Unul din lucrurile care m-au enervat cel mai tare la MacOSX a fost lipsa cooperarii in ceea ce priveste definirea unui layout normal la cap pentru vesnica problema: caracterele romanesti. Eu eram obisnuit din Linux cu Win-A, Q, S, T, I pentru ă, â, ș, ț, î . Pe mac, nu le gaseam decat in varianta neutilizabila standard: tastele din dreapta, de pe langa enter. Azi, din intamplare am gasit o jucarie numita Ukelele (da, si eu m-am intrebat de unde vine numele asta) care iti permite sa faci ce vrei tu din tastatura de la mac. Este atat de faina incat mi-a luat doar 15 minute sa-mi pun “tastele” lipsa.

PS: nu, n-am folosit Win (Cmd in mac) pentru ca imi busea system mapping, insa am folosit Alt.

09. March 2012 · 1 comment · Categories: perl, tech

Referinte

Pe cat posibil foloseste referinte pentru a transmite date intre metodele unei aplicatii, mai ales in cazul in care se transmit segmente de date (liste sau hash-uri). Folosirea referintelor micsoreaza memoria folosita de o aplicatie pentru ca datele nu mai trebuie duplicate. Ex:

#!/usr/bin/perl

use common::sense;

sub s_1 {
  my @s1_list = (@_);

  say join(q{_}, @s1_list);
}

sub s_2 {
  my $s2_list = shift;

  say join(q{_}, @{ $s2_list });
}

sub main {
  my @list = (0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9);

  s_1(@list);
  s_2(\@list);
}

main();

In sursa de mai sus, la apelul lui subrutinei s_1, @s1_list va contine o copie a listei @list, ceea ce inseamna duplicarea informatiei fara a vrea explicit acest lucru si folosire ineficienta a memoriei . In cazul subrutinei s_2, $s2_list va contine doar o referinta la @list, memoria utilizata pentru referinta fiind (cel mai uzual) de doar 4 octeti.

Atunci cand folositi referinte trebuie sa fiti atenti la dereferentiere, pentru ca aceasta trebuie facuta explicit, in caz contrar riscati sa obtineti comportamente neasteptate din partea aplicatiei. De exemplu, daca in sursa de mai sus nu am fi facut dereferentierea la rulare am fi obtinut:

0_1_2_3_4_5_6_7_8_9
ARRAY(0×100833808)

in loc de

0_1_2_3_4_5_6_7_8_9
0_1_2_3_4_5_6_7_8_9

04. March 2012 · 2 comments · Categories: ganduri, tech

Cam asa se numeste modul in care consultantii Vodafone iti prezinta doar avantajele unui nou abonament (stiti voi, cand mai e un pic si se termina perioada contractuala pe care sunteti “legati”), trecand rapid prin informatiile care te-ar putea face sa te razgandesti sau sa pui intrebari incomode.

Pe scurt, mi-am luat-o si eu :) Si din cate am vazut pe site (si mi-au confirmat cei de la Vodafone dupa aceea) there is no other way at this moment. Mai precis, cand a fost sa se termine contractul, doamna cu care am povestit la telefon, a omis sa-mi mentioneze clar ca spre deosebire de abonamentul anterior, la abonamentul curent am “x minute si sms-uri nationale pe luna si ca un sms imi va manca un minut national“. Intotdeauna s-a exprimat cu “x minute si sms-uri nationale pe luna” in timp ce eu consider ca pentru o comunicare corecta ar fi trebuit sa spuna “x minute sau sms-uri nationale pe luna”. Normal, cand am sunat inapoi sa cer lamuriri mi-a fost trantit in fata argumentul clasic: “ati semnat un contract”.

Una peste alta, niste nesimtiti. Si se pare ca n-ai alta alternativa la abonamente :-S . Insa ai alternativa la operator ;)

Later edit: Pe site este specificat explicit la abonamentele Mega* care este ordinea de consum. Nu, later edit-ul nu vine ca urma a faptului ca m-a sunat Vodafone ci ca daca ma suna (desi ma intoidesc ca sunt prea mic sa ma bage ei in seama) sa pot sa le spun si eu: “am precizat acest lucru in post” ;)

In urma cu doua zile citeam pe undeva ca Secunia a facut publica o varianta beta a cunoscutei aplicatii Secunia PSI (Personal Software Inspector). Cum in zilele noastre nu este bine sa iei de bun tot ce zice un vendor mai ales ca aplicatia/produsul lui este binecunoscuta, lider pe segmentul sau sau alte aberatii piariste, am zis sa ma uit sa vad ce stie sa faca. Nu m-as fi apucat de teste insa in urma cu vreo cativa ani cochetasem cu aceeasi idee (care tot idee a ramas).

Ideea e simpla. Secunia PSI este o aplicatie care verifica daca aplicatiile instalate pe calculator sunt la zi sau nu. In cazul in care acestea au update-uri, acest fapt este semnalat si doar dintr-un clic se poate face update la aplicatie. Mai mult, Secunia PSI arata si cat de mare este riscul asociat folosirii unei versiuni cu probleme.

Initial am instalat versiunea 3.0 beta, am renuntat rapid la ea pentru ca nu te lasa sa faci mai nimic by default, iar eu nu ma simt chiar confortabil cand o aplicatie se apuca de modificat chestii pe computerul meu si nu ma intreaba inainte daca sunt de acord. Mai mult, in cazul in care “stia” ce anume are de facut aplicatia se apuca singura de update. Un lucru care m-a determinat sa dau jos versiunea beta si sa incerc versiunea 2.0 (stable).

Ei bine, versiunea asta e altceva. Desi are cateva bug-uri destul de urate este clar o aplicatie care functioneaza fara probleme. Mi-a identificat corect aplicatiile care erau outdated (winamp, daemon tools, skype si vlc) si mi-a dat link-uri care update-uri. Din pacate insa (si asta e cel mai urat bug), link-uri de update furnizate nu au fost ok in cazul skype si vlc. Ceea ce m-a facut sa pierd un pic timpul aiurea, incercand sa inteleg ce anume se intampla. Un punct mare in plus este faptul ca detecteaza schimbarile in aplicatii (instalari sau dezinstalari de aplicatii) in timp real si modifica lista de probleme in timp real. Una peste alta, cred ca o sa includ aplicatia in lista celor ce sunt musai de instalat pe o masina windows.

Screenshot:

vps

Ma tot uit de ceva timp dupa un provider de vps-uri pe kvm sau pe xen, care sa fie in .ro si sa fie cat de cat ok. Si n-am gasit decat la niste preturi care mie imi par cam mari pentru ce ofera (min 30EUR la 512RAM, 10-20G disc) :-S

Switch to our mobile site