Waste dump

Ce poate fi mai frumos decat sa:

• pleci a doua oara in concediu ?
• revezi locuri dragi tie (Viena) ?
• te delectezi cu sunca la tigaie la un mic dejun copios (tot Viena) ?
• te plimbi prin gradina de la Belvedere inainte de a pleca (tot Viena) ?
• vizitezi un oras vechi de cateva sute de ani (Dubrovnik-ul vechi) ?
• mananci o inghetata uriasa care teoretic ar fi trebuit sa fie mare doar cat doua cupe (tot Dubrovnik) ?
• privesti apusul soarelui de pe mare ?
• te plimbi cu bicicleta pe o insula din Marea Adriatica (Polače, Mljet) ?
• ramai peste noapte, la ancora, intr-un golf ?

Eu stiu ! Eu stiu !

Ce ?

Tot ceea ce urmeaza ?

Astăzi, urmând exemplul de aici, am scris reprezentantului meu în Parlamentul României (pe aceeaşi temă). Aştept să văd când, şi ce (dacă), îmi răspunde.

Iei … wishlist 0.1 pentru anul ăsta e gata. Adică e pus pe site :)

Am promis ceva și se pare că totuși nu mă voi putea ține de cuvant. De 2 saptamani încerc să-mi fac curaj să povestesc despre concediul de anul acesta. Doar încerc. Pentru că indiferent cât de multă bunăvoință am, îmi e imposibil să povestesc despre ce am vazut în acest concediu, într-un singur post, fie el și unul mai lung. Îmi este imposibil pentru că pur și simplu au fost foarte multe locuri vizitate, locuri despre care (fiecare în parte) poți povesti câte o zi întreagă.

Aș vrea doar să povestesc (un pic) despre ceea ce pentru mine a fost apogeul concediului: grossglockner. O experiență extraordinară. Obișnuit cu Transfăgărășanul (pe care l-am parcurs de vreo 5-6 ori), credeam că am macar o idee despre ce inseamnă un drum (cu mașina) prin munți. Se pare ca m-am inșelat. Rău ;) Iată de ce:

[Show as slideshow]

[View with PicLens]

Well … sunt în concediu. Și cum pe drum nu prea am timp să povestesc acu (pe motiv de zile pline), promit că fac un long story când mă întorc. Cu tot cu poze și pe unde am fost și ce-am făcut.

De ceva timp, cei de la Vodafone (și cred că toți furnizorii telecom de altfel), oferă servicii 3G utilizând frecvențele din spectrul de 900Mhz. Asta înseamnă că în orice loc în care ai semnal GSM la telefon, ai și 3G. Partea și mai frumoasă e ca acest serviciu chiar funcționează. Și încă bine. Eu cel puțin, am ajuns zilele astea în locuri în care mai demult abia dacă aveam conexiune prin GPRS, iar acum este 3G funcțional.

Din episodul viitor cu 3G, GSM, GPRS: chiar merge la viteză maximă ? :)

Se dă o știre. În care suntem anunțati că vezi doamne, cineva acolo sus a declarat război  evaziunii fiscale din en-gross -urile Europa și Dragonul Roșu.Dacă luăm în calcul și o altă știre, mai veche cei drept, eu ajung repede la concluzia că Ministerul Finanțelor a scos oamenii din subordine “la produs”. Voi ce credeți ?

Pe scurt. Ca sa poti sa folosesti un domeniu pentru email, ai nevoie de:

1. NS-uri (nameserver-e) care sa “tina” domeniul.
2. domeniul :)
3. cineva care sa faca hosting la email

Daca un domeniu e relativ usor de luat si procedura de cumparare e similara cu orice alta achizitie online, cu dns-ul e putin mai complicat. In primul rand pentru ca nu multi stiu ce inseamna DNS si mai ales, nu stiu la ce foloseste acesta. Si ca si cum nu ar fi de ajuns, furnizorii de servicii exclusiv dns (adica fara alt pachet de hosting) sunt destul de greu de gasit. Mai ales unii care sa nu coste.

Nici hosting-ul nu e usor de gasit. Mai ales unul care sa fie ok din punct de vedere tehnic si sa ofere si un pic de redundanta / backup. Si acces prin imap / pop3 / webmail. Webmail care sa fie cel putin comestibil.

Solutia gasita de mine este:

1. afraid.org (pentru dns)
2. sitelutions.com (pentru .com .org .net), globehosting.ro (pentru .name)
3. google apps (pentru mail hosting)

In afara de costul asociat cumpararii unui domeniu, nu mai sunt alte costuri. Serviciile de care beneficiez in urma utilizarii solutiei de mai sus sunt:

• 4 servere de dns (afraid.org are 4 ns-uri)
• serviciu de email in datacenterele de la google (asta inseamna redundanta, backup, etc), mail ce poate fi accesat prin:
  • imaps
  • pop3s
  • interfata web deja familiara celor ce folosesc gmail
• in afara de email, mai pot utiliza, pentru mine (si inca maxim 49 de oameni):
  • calendar
  • editare de documente, online
  • hosting pentru site de web (unul modest), in cazul in care chiar vreau sa-mi tin si un mic site

Si toate astea, fara costuri :)

Iata ce aflu de pe rlug: “GoogleCL brings Google services to the command line.” Asta este extraordinar de fain. De ce ? Pentru ca deschide drumul catre integrarea serviciilor oferite de google cu jdemii de scripturi si solutii ciudate (a se citi “customized shit”) :)

“Emotii mari ! Turbo trece in frunte !”. Nu . Nu prea are legatura cu deplasarea mea minunata, doar ca mi-am adus aminte de reclama, chiar acu :)

Revenind, Amsterdam – Budapesta, nu stiu de ce, a fost mult mai scurt ca la dus. Cred ca am facut de 2 ori mai putin ca timp. Cred ca totusi are legatura cu linistea de dupa nori. Nu stiu cum sa zic. In Amsterdam, urat. Foarte urat. Ceata, ploaie, nori. Urat, ce sa mai ! Dupa ce am decolat si am urcat deasupra norilor, am avut parte de un moment (mai lung) de profunda uimire si liniste. Soare si mult alb ! Si albastru. Intr-o combinatii si forme perfecte. Am ramas mut, vreo 10 minute, cu nasul lipit de geam. Nu-mi venea sa cred ca mai exista si soare :)

Inainte de a pleca din Amsterdam, m-am tot gandit daca am timp suficient sa ajung la zborul care urma sa ma duca in Bucuresti. Aveam doar 50 de minute, toate cat se poate de oficiale. Am pierdut 10 din ele pentru transfer in aeroport, 10 pe drumul catre verificarea pasapoartelor si inca 10 pentru a ajunge la poarta cu pricina. Ah ! Si inca 10 pentru toaleta :”> . Si mi-au mai ramas 10. Pe care le-am folosit super ultra eficient. Am postat pe blog, primele 2 post-uri. De al treilea post n-am mai avut timp, iar al 4-lea oricum nu aveam cum sa-l scriu, pentru ca nu se terminase inca calatoria. Logic, nu ?

Zborul spre Bucuresti a fost un dus rece ! Am avut compatrioti in avion ! Care au reusit sa imi aduca aminte cum e prin tara. Din fericire pentru mine am avut companie placuta in Otopeni. Si am reusit sa ajung in stare vesela in caminul vesel. Unde am dormit. Mult. Vreo 6 ore :) Cand mi-am luat plicul, cu cele 18 hartii (plus inca 3 care trebuiau facute) si m-am indreptat voiniceste catre Rectorat. Unde …

Neee … asta e alta poveste.